Transplantul de cornee se efectueaza, in general, sub anestezie locala si in regim ambulator si consta in “decuparea” circulara a zonei “bolnave” de cornee si inlocuirea ei cu o cornee “sanatoasa”, de la donor.
Donorul reprezinta o cornee prelevata de la cadavru, testata din punct de vedere infectios si epidemiologic, precum si al calitatii tesutului, in banci de organe specializate ( banci de cornee ). Din pacate, in Romania nu exista nicio banca de cornee, in consecinta aceasta se importa de la banci internationale de cornee; Oculus lucrează cu doua bănci de cornee al căror sediu este in SUA si cu Banca de cornee din Veneția (cea mai importanta Banca de cornee din Europa), grefonului costând intre 1200 si 2000 de euro.
Operatia de transplant de cornee se insoteste adesea si de alte operatii, efectuate in acelasi timp operator: operatie de cataracta, implantare per primam sau per secundam de cristalin artificial, pupiloplastii, vitrectomii etc.
Transplantul de cornee poate fi:
Ce trebuie sa stiti înainte de operatie, legat de aceasta interventie - riscuri, limitari, prognostic, vindecare
Corneea este "sticla" din partea din fata a ochiului. Ea trebuie sa fie subtire (intre 500 si 600 de microni), transparenta, fara pete, fara vase de sange, cu o forma regulata aproximativ hemisferica, cu o suprafata neteda si lucioasa, bine umezita de lacrimi.
In anumite boli este afectata una sau mai multe din aceste calitati ale corneei, astfel, ea devine prea groasa (edematiata), sau isi pierde luciul sau transparenta, partial sau total, sau poate prezenta "pete" ("albete") sau chiar vase anormale de sange pe suprafata ei, sau isi pierde forma regulata, hemisferica.
Aceste modificari ale corneei pot sa cuprinda intreaga grosime a corneei, sau doar o parte din cele cinci straturi ale acesteia: fie cele anterioare (din partea din fata a corneei, spre suprafata), fie cele posterioare (din partea din spate a corneei, spre interiorul ochiului).
In urma modificarilor caracteristicilor corneei, scade vederea, in diverse grade. in anumite situatii, pe langa scaderea vederii, apar si dureri oculare, uneori intense, asociate si de inflamatia si inrosirea ochiului.
Cele mai multe din aceste afectiuni corneene nu se pot trata decat prin operatie, respectiv, prin transplant de cornee.
Transplantul de cornee este operatia prin care se elimina corneea bolnava a pacientului si se inlocuieste cu una sanatoasa (transparenta, lucioasa, cu forma si structura normala), prelevata de la strict in anumite cazuri bine monitorizate si prezervata in conditii cu totul speciale, doar in banci de cornee acreditate pentru acest lucru.
Transplantul poate sa fie:
- "perforant", cand se inlocuieste corneea pacientului in toata grosimea ei (daca boala afecteaza toata grosimea corneei); aceatsa se sutureaza (se coase) cu 16 fire separate, sau cu 8 fire separate si unul lung, circular continuu.
- "lamelar", cand se inlocuiesc doar straturile bolnave ale corneei pacientului.; acesta se coase doar cu trei fire, sau cu unul lung, circular continuu, dar superficial.
Diferenta de cusatura este importanta, pentru ca recuperarea vizuala se face in special dupa scoaterea firelor, deci mai repede in cazul a doar catorva fire, fata de cazul mai multor fire.
Ca idee generala, este preferabil un transplant lamelar, nu numai pentru ca dupa operatie vindecarea si recuperarea vederii este mai rapida in cazul celor lamelare fata de cele perforante, dar si pentru ca riscurile, atat cele intraoperatorii, cat si cele postoperatorii, inclusiv respingerea transplantului, sunt mai mici in cazul lamelarelor decat in cazul perforantelor.
In orice caz, medicul chirurg este cel care hotaraste, in functie de boala Dvs si de situatia locala a ochiului, ce tip de transplant este recomandat in cazul Dvs.
Pregatirea preoperatorie si modul cum se face programarea la operatie, functie de comanda grefonului (corneea de la banca de cornee din strainatate), va sunt explicate de catre medicul chirurg la consultatia preoperatorie.
Tot atunci vi se prezinta si conduita postoperatorie: trebuie sa stiti ca veti fi chemat/a la controale postoperatorii numeroase: mai dese in primele saptamani, apoi din ce in ce mai rare, daca evolutia e foarte buna. Daca apar complicatii, sau daca e o vindecare mai greoaie, medicul va poate chema mai des al consultatii - de atatea ori de cate ori este nevoie, pentru a obtine o vindecare cat mai buna.
Tot la consultatia preoperatorie vi se prezinta si riscurile si posibilele complicatii legate de operatie:
- Preoperator: riscul unui hematom orbitar de la injectia de anestezie, poate amana cu cateva ore sau chiar cu o zi inceperea operatiei, pana acesta se mai resoarbe
- Intraoperator: riscul de hemoragie la fundul de ochi, care poate fi limitata (decolare hemoragica de coroida, ce se auto-limiteaza), dar poate fi si excesiva, pana la o complicatie de temut, numita "hemoragie expulziva" (doar in cazul transplantelor perforante), care poate duce pana la pierderea globului ocular ca functie vizuala
- Postoperator, pot fi urmatoarele complicatii:
1. Epitelizare intarziata - de obicei, se rezolva cu tratament adaptat si mai prelungit, inclusiv cu pansament prelungit sau lentila de contact terapeutica; uneori, insa, daca pacientul primitor are un deficit semnificativ de lacrimi sau de celule stem corneene, aceata dezepitelizare prelungita poate lasa in urma o usoara "albeata", care afecteaza rezultatul vizual.
2. Cresterea tensiunii oculare - este o complicatie frecventa dupa transplantul de cornee, care se trateaza in general cu picaturi; exista, insa, si cazuri in care picaturile nu sunt suficiente, necesitand ulterior o operatie de glaucom.
3. Astigmatismul postoperator - poate fi destul de mare, in special in transplantele perforante, fiind determinat de firele de sutura; odata cu scoaterea firelor, acesta scade semnificativ si vederea se imbunatateste net. Firele de sutura se scot in 2-4 etape, incepand cu doua luni postoperator la transplantele lamelare si cu opt-zece luni de la operatie, daca e vorba de transplante perforante.
4. Ruperea unor fire de sutura - se poate intampla la mai multe luni dupa operatia de transplant perforant; se trateaza prin scoaterea completa a firului rupt sau, daca e nevoie, prin re-punerea unui fir nou in locul celui rupt.
5. Infectia de grefon - Keratite, abcese, ulceratii - se trateaza intensiv cu picaturi si unguente, Injectii si pansament prelungit, dar de obicei lasa o opacitate care poate afecta vederea daca este situata central (daca este periferica, poate sa nu aiba niciun efect asupra vederii finale). Un abces cu un germen foarte puternic poate duce la ulceratie profunda si chiar la perforatia grefonului, care necesita un re-transplant de urgenta ("la cald").
6. Infectia intraoculara (endoftalmita) - este o complicatie serioasa, care necesita de urgenta o noua operatie ampla, de curatare completa a continutului ocular, cu tratament antibiotic sustinut si complex; de cele mai multe ori, in endoftalmita, transplantul e compromis, dar se poate reface un nou transplant, cand ochiul nu mai are infectie. Daca endoftalmita a fost cauzata de un microb foarte virulent si puternic, se poate ajunge chiar si la pierderea ochiului, in ciuda reinteventiei rapide de "curatare" a infectiei.
7. Rejetul de grefon (respingerea transplantului) - poate fi precoce, in cateva zile/saptamani/luni postoperator, sau tardiv, la mai mult de cativa ani de la operatie. Daca se face tratament din timp, de la cele mai mici semne, poate fi oprita, fara a lasa sechele. Daca nu se intervine precoce, sau daca respingerea e foarte puternica, singurul tratament ramane efectuarea unui nou transplant.
Cu cat inlocuim si transplantam mai putin tesut corneean de la donor, cu atat sansele de respingere sunt mai mici. Astfel, din acest punct de vedere, transplantele lamelare au sanse de supravietuire mai mari decat cele perforante; in cadrul celor perforante, o mentiune facem pentru cel numit "in ciuperca", in care, desi e un transplant perforant, cu o operatie mai complicata, avantajul major pentru pacient este faptul prin aceasta tehnica se pastreaza un numar mult mai mare de celule endoteliale sanatoase, cu risc mai mic de respingere in timp.
De asmenea, respingerea grefonului are sanse cu atat mai mari sa apara, cu cat transplantul este al treilea, al patrulea, etc., pe acelasi ochi.
8. Refacerea bolii de baza si pe grefon (transplant) - unele distrofii corneene reapar si pe transplant, la un numar variabil de ani de la operatie; de asemenea, Keratita herpetica din antecendentele pacientului se poate "reincalzi" si reaparea pe grefon, necesitand un tratament intens si prelungit antiviral, sau chiar un nou transplant.
Dr. Ozana Moraru
Dr. Cristian Moraru
