KERATOCONUSUL, una din cele mai frecvente keratopatii
Face parte din categoria distrofiilor corneene si consta in deformarea progresiva, in forma de con, a corneei, de obicei bilaterala.
Cel mai frecvent apare si e diagnosticata la varsta adolescentei, situatie in care poate progresa relativ repede, exista si cazuri descoperite abia la varsta adultului, situatie in care, cel mai frecvent, debutul a fost dupa adolescenta, iar evolutia a fost foarte lenta, uneori chiar stagnanta dupa 40-45 de ani.
- Simptomul principal este scaderea acuitatii vizuale, atat la distanta, ca si la apropape, iar la consultul oftalmologic apare un astigmatism neregulat, pe care pacientul nu il avea din nastere sau din copilarie, deci, recent aparut.
- Diagnosticul se stabilleste pe baza neregularitatii astigmatismului, vizibila atat de la o simpla masuratoare manuala (keratometria Javall), cat si la masuratoarea automata a dioptriilor (cu "dioptronul"), dar, mai ales, pe topografia corneeana - aceasta fiind si principalul mijloc de diagnosticare si de urmarire a evolutiei bolii.
- Tratamentul depinde de stadiul bolii in scala determinata generic ca avand patru astfel de stadii.
In primele faze, scaderea vederii data de astigmatismul neregulat poate fi ajutata cu prescrierea de ochelari cu lentile cilindirice sau sfero-cilindrice, dar, dupa un timp, acestia nu mai pot ajuta, deformarea corneei devenind prea mare si neregulata. In faza urmatoare se pot prescrie lentile de contact (numite "dure" sau "rigide", cu cilindru incorporat - lentile torice).
Dupa un anumit stadiu, nici acestea nu mai pot ajuta, devenind necesara o operatie: incepand cu interventia de stabilizare a deformarii corneei, numita "cross-linking", pana la operatia de transplant de cornee.Tendinta moderna este sa se efectueze cross-linkingul inca din faze mai incipiente, mai ales la tineri, in ideea ca va stabiliza, va incetini sau chiar va opri evolutia bolii.
Între intervenția de crosslinking și cea de transplant de cornee, există o fază evolutivă intermediară în care se poate face o operație numită implantare de inele intracorneene (ICRS), prin care se realizează, cel puțin temporar, stabilizarea corneei, scăderea deformării și aberațiilor corneei, făcând posibilă prescripția de ochelari; astfel, se poate ameliora vederea chiar semnificativ. În plus, prin intervenția ICRS poate fi amânat momentul cînd transplantul de cornee devine necesar.
